Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată

  • Oncologie
Ruxandra Schitea
01 noiembrie 2023
Citit de 281 ori.

În urmă cu un an, Comisia Europeană recomanda îmbunătățirea programelor de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, concomitent cu includerea în screeningul oncologic a trei noi localizări – cancerul de prostată, pulmonar și gastric. În baza acestei recomandări, informată de raportul nr. 10 SAPEA, pe 9 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind recomandările în vigoare, din 2003 – acțiune aflată în concordanță cu obiectivele Planului European de Luptă împotriva Cancerului. Actualizarea recomandărilor s-a realizat în urma consultării publice a Comisiei Europene cu statele membre (cetățeni și organizații) care au furnizat informații despre situația actuală a screening-ului oncologic la nivel național. Din România, doar Centrul pentru Inovație în Medicină și-a trimis opinia.

Odată cu includerea cancerului de prostată drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd testarea PSA (antigenul specific al prostatei) la bărbații cu vârste de până la 70 de ani, plus scanarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ca examinare de control.

abonare

Cancerul de prostată este cea mai întâlnită boală oncologică și principala cauză de deces în rândul bărbaților europeni nefumători. Mai precis, 1 din 11 bărbați din UE va dezvolta cancer de prostată înaintea vârstei de 74 de ani, iar șansele de apariție cresc odată cu înaintarea în vârstă. Diagnosticarea timpurie a cancerului de prostată este esențială în scăderea ratei de mortalitate asociată bolii. Cu cât se intervine mai prompt în stadiile inițiale, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv și există șanse mari să fie mai eficient, iar povara asociată bolii este diminuată.

Recomandările UE pentru screening în cancerul de prostată

În 2020, în Uniunea Europeană, cancerul de prostată era diagnosticat la mai mult de 335.000 de persoane (23,2% din totalul cazurilor), iar ratele de mortalitate asociate bolii depășeau 70.000 de decese. În România, cancerul de prostată se află pe al doilea loc, după cancerul pulmonar, în clasamentul celor mai comune tipuri de cancer, incidența bolii (16% din totalul diagnosticelor oncologice) fiind sub media Europeană. La fel ca în cazul cancerului pulmonar, și cancerul de prostată va beneficia de proiecte-pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România.

Află care este Profilul României privind cancerul 2023: diferența dintre rata mortalității prin cancer în România și media UE este în creștere

În condițiile în care este considerată o boală heterogenă, șansele fiind ca 1 din 3 cazuri să devină agresiv, supradiagnosticarea și supratratarea cancerului de prostată reprezintă provocări des întâlnite în screening-ul acestei patologii. O metodă prin care aceste provocări pot fi depășite sunt testarea nivelului de PSA din sânge, urmat de examinarea IRM pentru persoanele PSA-pozitive pentru o mai bună identificare a tumorilor maligne, și stratificarea riscului luând în calcul istoricul medical personal, istoricul medical familial, examinarea digitală, volumul prostatei.

Un studiu publicat în BMJ Oncology a arătat că folosirea scanării IRM în screening-ul cancerului de prostată poate detecta tumori chiar dacă valorile PSA-ului sunt scăzute. Mai mult de jumătate din bărbații cu cancer demonstrat prin biopsie nu ar fi fost trimiși pentru evaluare suplimentară dacă s-ar fi considerat doar valoarea PSA.

Accesează Centrul de informații privind noile recomandări UE pentru screening în cancer de pe Raportuldegardă.ro

Citește și:


➤